Iertarea de SINE

will van wingerden copy_409 height
Scris de Camelia Patrascanu
08 Aug 2016, 6:50 PM

Sharing

Facebooktwittergoogle_plusredditpinteresttumblrmail

Iertarea reprezinta unul dintre pasii importanti in procesul vindecarii. Unul greu de facut. Dar multi spun ca fara el nu se poate vorbi de o vindecare completa si de o viata libera de trauma.

In cadrul terapiei iertarii o secventa importanta este iertarea de sine.

Daca pare limpede de ce agresorul trebuie sa se ierte pentru fapta, daca pare clar si de ce victima trebuie sa-si ierte agresorul pentru a se elibera de durere, nu prea pare clar de ce persoana ranita/agresata trebuie sa se ierte pe ea insasi. Daca vrem sa gasim un sens acestei axiome psiho-spirituale (preluata si distribuita cu mare patos de noii consilieri in vindecare ce nu stiu sa o explice) atunci trebuie sa ne uitam mai atent la ce vrea sa ne spuna aceasta lege a vindecarii.

Cand ai „ghinionul” (multi stiti ca nu exista intamplare sau „accidental”) sa te intersectezi cu o persoana care te abuzeaza si mai ales cand constati ca nu e singura ta relatie de acest fel, ca aceste legaturi sunt persistente si ca ai devenit un magnet pentru un anumit tip de agresiune, inseamna ca trebuie sa te uiti mai atent la atitudinea ta fata de viata. Adica la parerile tale despre lume si viata, la conduita, la modul de a reactiona, la ideile care iti populeaza mintea (credinte, convingeri, principii, valori), la vizorul prin care privesti viata. Pentru ca ceva nu e in ordine cu ele daca te expun atat de mult. Daca fac ca viata ta sa fie plina de abuzuri si probleme incat esti mai ocupat sa te aperi, sa te feresti, in loc sa traiesti liber si puternic, aratand lumii geniul cu care te-ai nascut. Ce nu e in ordine la modul tau de a trata viata? Am spus viata si nu oamenii, pentru ca un destin deficient are o cauza mai adanca decat relatia cu semenii. Radacina este chiar modul in care privim existenta.

Relatia cu Viata

Relatia cu Viata se construieste pas cu pas, inca din copilarie. Este esentiala pentru a ne duce zilele pe pamant si pentru a ne implini destinul personal. Viata nu este ceva abstract, ci ceva extrem de palpabil – insasi traiul nostru cotidian. In fiecare clipa suntem sustinuti de viata nu doar pentru ca ne mentinem vii ci si pentru ca existam intr-un context dat de mediu si forte fizice subtile care ne sustin existenta. Indiferent ca aceste forte ne sunt sau nu ne sunt cunoscute. Ele ne sustin.

Nu putem avea o viata rupta de marea respiratie a universului vizibil si invizibil. Cand pornim de acasa in drumul nostru zilnic, preocupati de treburile pe care le avem de rezolvat, fara sa ne gandim la inteligenta cu care functioneaza corpul nostru secunda de secunda si nici la marile legi care guverneaza viata, noi ne predam vietii pe care o insarcinam sa aiba grija de noi in timp ce suntem ocupati cu activitatile noastre. Fara aceasta grija a vietii pentru noi n-am putea supravietui nici macar o secunda. Si viata isi face treaba fara sa-i dam prea mult la schimb – nici atentie, nici interes pentru legile dupa care functioneaza, nici recunostinta, nici prea multe clipe de profunda contemplatie si iubire. Ni se pare normal ca viata sa ne aiba in grija ei.

Relatia cu Viata – mai mult sub forma parerilor si comportamentelor noastre – se creioneaza din copilarie. Prin propriile experiente, exemplele vazute la altii, opinii personale si modelate de mediu despre cum functioneaza lucrurile in viata asta. Treptat ni se formeaza convingeri, atitudini, gesturi, reactii care compun haina noastra in lume si arata nu atat cine suntem, ci cum am invatat sa functionam in lume. Intre haina si persoana noastra poate fi o diferenta coplesitoare. De fapt, dramele sunt tocmai aceste dureroase discrepante intre haina si persoana. Haina atrage ea insasi personaje care se iau dupa vestimentatie. Parerile noastre despre lume atrag persoane si situatii in rezonanta cu opiniile noastre. Putem atrage oameni care ne aproba/indruma dar si care ne dezaproba si ne ranesc. In egala masura. Relationat cu acelasi tip de comportament si credinta.

Daca, de exemplu, credem ca oamenii sunt superficiali si neseriosi, vom atrage doua categorii de situatii. Vom intalni oameni buni care ne inspira sa ne schimbam parerea intelegand situatiile negative ca facand si ele parte din realitate, dar vom intalni si oameni care ne intaresc convingerea negativa. Ambele situatii au legatura cu convingerea noastra. Viata ne da de ales – imbratisam o optica negativa sau una pozitiva? Privim viata printr-un vizor ingust si acoperit de o sita protectoare sau o privim si o traim increzator dar vigilent si inteligent?

Cei mai multi dintre noi vor alege o politica defensiva, de aparare, de retragere, de acuzare a vietii ca nu este mai buna. Cei mai multi vor imbratisa convingerea ca viata e o lupta, ca pericolele pandesc la orice pas, ca oamenii sunt necinstiti si rai (desigur, exista exceptii dar nu avem norocul sa ne intalnim cu ele), ca suntem prea slabi sa facem fata, ca nimeni nu ne ajuta si nu ne intelege, ca trebuie sa ne aparam mereu spatele, ca suntem singuri, ca avem prea multe obligatii si prea putina libertate, ca nu putem face si trai asa cum ne place si ne face fericiti. Si toate acestea devin VIATA noastra. De ce ne facem asta? Pentru ca nu stim ca putem sa abordam si altfel existenta. Pentru ca cei din jurul nostru fac acelasi lucru. Pentru ca familia noastra ne-a transmis convingeri si a avut comportamente care ne-au format si intarit aceste pareri cu care traim.

Adesea ne lipseste o relatie mai tonica si increzatoare cu Viata. Desi ea are mereu grija de noi, mai mult decat avem noi grija de ea. Cand ne ducem copilul la scoala si il luam peste 5 ore, in acest timp copilul nostru apartine vietii care are grija de el (daca nu o incurcam noi cumva). Prin mediul care il deserveste pe copil, viata are grija ca el sa ajunga in bratele noastre. Si acest lucru ni se pare normal, desi nu contribuim la el in mod constient si calitativ. Cand traversam strada vorbind la telefon, viata are grija de noi, decupandu-ne din noianul de situatii pe cea care ne duce pe trotuarul celalalt in siguranta. Si ni se pare normal, desi nu este. Dar viata are un angajament fata de noi si se straduieste sa si-l implineasca – sa ne duca in cat mai buna stare pe drumul destinului nostru, acolo unde ne-am propus sa ajungem cand ne-am nascut. Chiar daca noi nu suntem constienti de acest destin. Poate ni l-ar dezvalui daca am intreba-o.

De cele mai multe ori viata ignora parerile noastre rele despre ea si are grija sa nu ni le confirme. Iar atentionarile ei nu sunt pentru a ne intari lasitatile si fricile, ci puterea si increderea in forta noastra de a fi mai performanti, mai creativi si mai tonici. Constientizarea vietii care ne sustine si a legilor ei ne-ar scuti de multe drame. O relatie directa si vie cu viata ne-ar face existenta mult mai buna. Si ne-ar deslusi in ce masura activitatile si scopurile noastre sunt compatibile cu ce avem cu adevarat de facut pe lume, ne-ar plasa pe traiectoria corecta de destin si ne-ar sincroniza perfect cu menirea noastra. Un destin regasit este un destin lipsit de drame chiar daca are dificultati. Acestea sunt gestionabile, adica compatibile cu puterea noastra de a le rezolva. Un destin alterat, deviat de la axa lui, atrage dificultati pentru care nu avem resurse. Din fericire, exista oricand o cale de redresare si de regasire interioara si de relationare corecta cu Viata noastra.

Dragostea de Sine

Trebuie sa-ti pese mult de tine, de calitatea vietii tale, ca sa te iubesti cu adevarat. Cu adevarat inseamna in mod profund. Sa-ti pese nu doar de dorintele, poftele, si impulsurile tale, ci de intreaga ta FIINTA. Adica de corpul tau, de sufletul tau (mintea si sentimentele) si de spiritul tau. Cand ceva iti face rau inseamna ca nu iti pasa destul de profund de tine. Pentru ca ai ajuns sa atragi in viata ta ceva incompatibil cu tine si drumul tau. Risti sa te abati, sa te blochezi.

Daca o relatie devine toxica inseamna ca trebuie sa iti pese mai mult de tine ca sa poti descoperi ce anume a atras acea relatie in viata ta. Sa te uiti bine la haina ta si sa vezi daca ti se potriveste. Daca obiectivele pe care ti le-ai propus te chinuie si te fac prizonierul unor situatii traumatizante trebuie sa reanalizezi scopurile si metodele de a le atinge pentru ca ceva este gresit din moment ce iti provoaca suferinta. Oricat de logice sau constructive ti se par, si de succes in cazul altora, poate pentru tine si destinul tau ele nu se potrivesc. Ai iesit din sfera dificultatilor gestionabile. Trebuie sa schimbi ideile, atitudinea si actiunile astfel incat sa te repozitionezi pe traseul tau de destin care iti va livra doar probe surmontabile. Doar pe traseul destinului tau poti implini imposibilul, iti poti atinge si extinde limitele. Dar pe un drum gresit, care nu este al tau, nu ai cum sa iesi invigator. Victoria te asteapta in viata ta, nu intr-o viata falsa.

Dragostea de Sine este iubirea acordata fiintei tale in intregul ei: corpul, mintea, inima si spiritul ei. Nu este suficient sa-ti iubesti doar corpul, doar scopurile, doar sufletul, doar munca, doar familia. Nu este suficient sa vrei sa satisfaci doar dorintele sau nevoile uneia dintre parti. Trebuie sa te iubesti in intregul tau. Asta inseamna sa incepi sa traiesti constient de tine insuti. Sa vrei sa afli daca o dorinta vine din profunzimea fiintei tale sau din una dintre partile tale. Daca acea dorinta sau nevoie este reala sau este doar expresia ta de moment, ori este indusa de factori externi. Sa ai rabdare sa pricepi consecintele alegerilor tale, sa ai puterea sa nu te lasi aspirat in tendintele mediului daca ele nu corespund chemarilor tale launtrice. Iti trebuie multa iubire de sine pentru a-ti acorda aceasta serioasa si staruitoare atentie. Asta presupune sa crezi ca viata ta este cu adevarat importanta iar calitatea vietii tale este esentiala pentru destinul tau. Si pentru al altora. Pentru ca atunci cand iti gasesti echilibrul interior si stapanesti legile acestui echilibru, drumul tau in viata este o sursa de inspiratie si pentru alti cautatori ai propriului echilibru. Iar relatiile tale sunt armonioase indiferent daca sunt sau nu intime.

Iertarea de Sine

Iertarea de sine intervine abia dupa ce ai devenit constient de Tine. Pentru ca abia acum iti poti acorda atentie cu adevarat, si iubire. Abia acum iti pasa cu adevarat de tine si realizezi ce ii faci vietii tale. Abia acum intelegi ca situatiile neplacute din viata ta si relatiile traumatizante sunt de cele mai multe ori atrase de tine prin felul in care te-ai raportat la viata si oameni. Cand nu avem o relatie puternica cu viata si propriul destin si traim apatic, anxios si lipsit de putere, ne lasam atrasi in viata si destinul altora mai puternici ca vointa dar nu neaparat si mai curati la suflet. De aceea este important sa ne traim cu putere propria viata, pentru a nu fi aspirati in visul/cosmarul altora de marire – creand astfel calai. Una este sa traiesti impreuna cu o persoana o relatie de vis si alta este sa te lasi atras in visul cuiva despre propria sa iubire (sau vindecare prin iubirea indusa tie) la care tu contribui prin pasivitate si prin lipsa constiintei propriului destin.

Multe drame rezulta din aceasta supunere oarba in numele aparentei iubiri. A unei iubiri nascute fie din pasiune fizica fie din dorinta de confort, siguranta materiala si sentimentala. Partenerul mai puternic energetic si volitional, dar nu neaparat si mai profund si bine intentionat, va face legea in relatie. Paza pentru o astfel de situatie, mecansimul de reglare automata, este chiar iubirea de Sine care te face constient de fiinta ta, de realele tale nevoi (care depasesc dorintele materiale si se refera la calitatea vietii si la sentimentul adanc de implinire). Cand te iubesti pe tine nu te mai flateaza asa usor un compliment, nu te mai sperie atat de lesne o amenintare sau lipsurile matriale. Pentru ca valoarea si puterea ta sunt ancorate in nivelurile cele mai profunde ale tale. Mai mult, cunoasterea de sine permite accesul la intelepciunea interioara care iti inspira solutii, iesirile armonioase din orice criza traversezi. Si destinul tau devine astfel gestionabil.

Iertarea de sine este necesara in procesul de vindecare cand realizezi ca puteai sa te iubesti mai mult si sa te conduci mai bine in viata, sa iti creezi alte situatii. Cand realizezi ca esti co-autor la ce ti se intampla. Iertarea de sine vindeca parerea de rau de a nu fi fost mai destept, mai clar, mai bun, mai profund in viata ta. Regretul de a te fi ratacit de tine. De a nu fi trait viata la cel mai demn si luminos nivel la care ai fi putut fi. Pentru asta este nevoie de iertarea de sine. Dar ea este ulterioara iubirii de sine. Si n-are legatura cu abuzul trait si nici cu agresorul tau. Ci cu iertarea lipsei de Constiinta – stiinta de Sine.

Disclaimer, deci musai de analizat:

Ne bucura nespus interesul vostru pentru articolele HoroscopTv.ro si entuziasmul cu care le impartasiti. Suntem direct interesati de si sustinem accesul liber la informatie si de aceea va incurajam sa preluati articolele noastre pe blogurile si site-urile voastre, sperand ca impreuna, vom putea construi o comunitate onesta, libera, si informata. Asa incat, daca doresti sa preiei acest articol, sub orice forma, contacteaza-ne mai intai fie la adresa de email officehtv@horoscoptv.ro, fie la numarul de telefon 0722 121 811. Asta pentru ca acest articol se afla sub propietatea intelectuala a Horoscoptv.ro. Sa fiti inspirati, cu drag, Echipa HoroscopTv.ro

Camelia Patrascanu

Facebooktwittergoogle_plusredditpinteresttumblrmail
Tags: , , , , ,

Comentarii

*