Sufragetele – de ce a fost necesar feminismul

layout.indd
Scris de Camelia Patrascanu
28 Ian 2016, 11:17 PM

Sharing

Facebooktwittergoogle_plusredditpinteresttumblrmail

Sau de ce a fost necesar feminismul.
Din care tocmai incepem sa iesim.

Fiecare curent raspunde exceselor epocii anterioare. Excese care l-au facut sa germineze si fara de care nicio moda, nicio tendinta colectiva nu si-ar gasi nutrientii pentru a se forma.

Feminismul a fost alimentat de societatile ignorante, egoiste si abuzive conduse de barbati. Caminele erau de multe ori scenele celor mai mari violente. Familiile isi tratau membrii feminini cu un autoritar dispret, tatii, tutorii, fratii dispunand de viata femeilor din familie. Puteau face asta pentru ca ele erau lipsite de educatie, fiind astfel mult mai limitate in a se intretine si sustine in fata colectivitatii. Societatea nu oferea slujbe femeilor, pentru ca nu le dorea in afara muncii casnice. Nu voia sa apeleze la serviciile lor, nu le considere capabile sa invete.
Societatea nu tolera educatia, libertatea cuvantului, refuzul maritisului sau alegerea libera a partenerului. In general nu tolera nici exprimarea iubirii si pasiunii fata de partener. Casatoriile din dragoste erau rare, respectul intre soti la fel de rar, educatia era un subiect tabu (era costisitoare si la ce i-ar fi trebuit unei femei, daca tot la cratita si la ordinele barbatului ajungea).

In 1882, titratul si academicul Titu Maiorescu sustinea o conferinta cu accente pe care le-as putea numi misogine daca n-ar exprima, de fapt, spiritul epocii si nu vreo orientare sau filosofie strict personale (totusi neasteptate de la o persoana educata). Era de parere ca „femeia e incapabila de dezvoltare, oricat ar încerca sa-si dezvolte inteligenta, ea nu va reusi; ba chiar, cu timpul, ea se tampeste si tinde catre idiotism”.
Si tot el spunea ca, de vreme ce creierul unui barbat e, in medie, mare cu cateva sute de grame ca al femeii, atunci deciziile trebuie sa-i revina barbatului, gasind inteligenta direct proportionala cu marimea. Nu se stia atunci de materia cenusie, circumvolutiuni, sinapse si nici de campul mental. Inventatorii mici de statura si cu un cap, proportional vorbind, mai mic decat al unei femei nordice erau niste anomalii, in viziunea bunului nostru critic literar.

Feminismul era logic sa se intample. El vindeca misoginismul dar si rasismul. Pentru ca intoleranta care se aplica sexului opus isi are radacina in orice respingere, condamnare, violenta si dezaprobare care exista intre oameni. Nu numai cea de gen. Si de aici intelegem ca orice exces al omenirii va duce la nasterea unui alt curent, cu excesele sale. Escaladarea homosexualitatii (in sensul unei ostentatii si chiar al unui preferentialism dizarmonic dar menit sa compenseze inca durerile trecute ale omenirii). Conflictele religioase si confesionale aproape de neinteles in secolul 21. Ateismul violent. Inca rasismul. Eugenismul. Arianismul.

Si asta pana cand vom intelege sa aducem iubire, toleranta, impacare, acceptare, bucurie, expresie libera si putere personala in fiecare respiratie a noastra, in fiecare celula si in fiecare privire adresata lumii in care traim si oamenilor de langa noi.

E drept, comunismul a mai nivelat ingamfarile misogine. Dar cu ce pret!

Urmariti acest film, Suffragette (2015), si veti intelege suferinta care a stat la baza feminismului. Dar si curajul imens al unor femei care ne-au dat o parte din lumea in care traim: votul universal, dreptul femeilor la educatie si profesie dar tot in acest trend si anticonceptionalele (si pentru ele au fost demonstratii in strada).

Camelia Patrascanu

Facebooktwittergoogle_plusredditpinteresttumblrmail

Tags: , , , , ,

Comentarii

*